diabet

Diabetul este o tulburare a metabolismului (metabolismul înseamnă procesele prin care organismul nostru utilizează mâncarea digerată pentru creştere şi pentru obţinerea energiei). Majoritatea alimentelor pe care le ingerăm sunt descompuse până la glucoză, care este formă sub care există zahărul în sânge. Glucoza este principala sursă de combustibil pentru organism.

După digestie, glucoza trece în fluxul sangvin, acolo unde este folosită de către celule pentru creştere și pentru obţinerea energiei. Pentru ca glucoza să poată pătrunde în interiorul celulelor este nevoie de prezenţa insulinei. Insulina este un hormon produs de pancreas, care este o glandă de dimensiuni mari aflată în spatele stomacului.

Atunci când mâncăm, pancreasul produce în mod automat cantitatea adecvată de insulină pentru a deplasă glucoză aflată în sânge, în interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totuşi, pancreasul fie produce prea puţină insulină sau chiar deloc sau celulele nu răspund în mod adecvat la insulină care este secretată. Astfel, organismul pierde principala să sursă de combustibil, chiar dacă sângele conţine cantităţi mari de zahăr.
Cele trei tipuri de diabet sunt:
– diabetul de tip 1;
– diabetul de tip 2;
– diabetul gestational (de sarcina).
diabet zaharat de tip 1Diabetul de tip 1
Diabetul de tip 1 este o boala autoimună. O boală autoimună apare atunci când sistemul de apărare al organismului (sistemul imunitar), al cărui rol este de apărare antiinfecţioasă, se întoarce împotriva unei părţi a organismului. În diabet, sistemul imun atacă celulele beta producătoare de insulină, aflate în pancreas, şi le distruge. Astfel, pancreasul produce insulină în cantităţi mici sau deloc.

O persoană care are tipul 1 de diabet trebuie să ia insulină în fiecare zi pentru a putea supravieţui. În prezent, oamenii de ştiinţă nu ştiu exact ce anume face ca sistemul imunitar al organismului să atace celulele beta, dar se consideră că sunt implicaţi factori autoimuni, genetici şi de mediu, posibil şi virali.

Tipul 1 de diabet apare la aproximativ 5 până la 10 % din totalul cazurilor de diabet. Se dezvoltă, cel mai adesea, la copii şi adulţi tineri, dar poate apare la orice vârstă. Simptomele diabetului de tip 1 apar de obicei după o perioadă scurtă, deşi distrugerea celulelor beta poate apărea cu câţiva ani înainte. Simptomele includ creşterea senzaţiei de sete şi a micţiunilor, senzaţie de foame permanentă, pierdere în greutate, tulburarea vederii şi oboseală extremă. Dacă nu este diagnosticată şi tratată cu insulină, o persoană cu diabet de tip 1 poate ajunge la comă diabetică, ameninţătoare de viaţă, cunoscută sub numele de ceto-acidoză diabetică.
Diabetul de tip 2 diabet tip 2
Cea mai frecventă formă de diabet este diabetul de tip 2. Aproximativ 90-95% din totalul persoanelor cu diabet au diabet de tip 2. Această formă de diabet se asociază cu vârsta mai înaintată, obezitate, antecedente familiale de diabet, antecedente personale de diabet gestațional, inactivitate fizică. Aproximativ 80% din persoanele cu diabet de tip 2 sunt supraponderale.

Diabetul de tip 2 este din ce în ce mai des diagnosticat la copii şi adolescenţi. Aproximativ 3700 de persoane cu vârsta sub 20 de ani sunt diagnosticate cu diabet conform cercetărilor din anii 2002-2003.

Atunci când este diagnosticat diabetul de tip 2, de obicei, pancreasul produce suficientă insulină, dar din cauze încă necunoscute, organismul nu poate folosi eficient insulina, situaţie denumită rezistenţă la insulină. După câţiva ani, secreţia de insulină scade. Consecinţă este aceeaşi ca în diabetul de tip 1 – cantitatea de glucoză crește în sânge şi organismul nu poate folosi eficient această principală sursă de combustibil a sa.

Simptomele diabetului de tip 2 se dezvoltă gradat. Debutul său nu este la fel de brusc ca în diabetul de tip 1. Simptomele pot include oboseală sau greţuri, micţiuni frecvente, sete neobişnuită, pierdere în greutate, tulburări de vedere, infecţii frecvente şi vindecări lente ale rănilor sau plăgilor. Unele persoane nu au nici un simptom.

diabet gestationalDiabetul gestational
Diabetul gestational apare în timpul sarcinii. Asemenea cu diabetul de tip 2, apare mai frecvent la americani, africani, indieni, hispanici şi la femeile cu antecedente familiale de diabet. Femeile care au avut diabet gestational au un risc de 20 până la 50 % de a dezvolta tipul 2 de diabet în următorii 5-10 ani.

Exerciţiile fizice sunt foarte importante pentru gestionarea diabetului zaharat. Combinaţia dintre dietă, exerciţiile fizice şi tratamentul medicamentos poate ajuta la controlul greutăţii, dar şi a nivelului de zahăr din sânge.
Activitatea fizică are rol important pentru bolnavii de diabet zaharat întrucât:
– îmbunătăţeşte modul în care corpul utilizează insulina
– ajută la arderea grăsmii corporale în exces
– contribuie la dezvoltarea forţei musculare
– crește densitatea şi puterea oaselor
– scade tensiunea arterială
– îmbunătățește circulaţia sângelui şi reduce riscul apariţiei bolilor de inimă
– protejează împotriva bolilor cardiovasculare prin scăderea nivelului de colesterol rău
– diminuează stresul, încurajează relaxarea şi contribuie la ameliorarea stării de anxietate.

exercitiu de fortaExerciţiile de forţă

Cele mai recente studii au descoperit că exerciţiile de forţă au un rol important în menţinerea controlului diabetului zaharat. În plus, exerciţiile de forţă ajută la construirea masei musculare şi la pierderea ţesutului adipos din organism. S-a constatat că persoanele care fac exerciţii de forţă au un nivel mai înalt de încredere şi depresia este mai puţin întâlnită în cazul lor.
Acest tip de activitate fizică, exercitat de 2-3 ori pe săptămână, ajută la consolidarea oaselor şi muşchilor. Când sunt solicitaţi, muşchii ard calorii chiar şi după încetarea exerciţiilor fizice, în starea de repaus. Printre exerciţiile de forţă pe care le puteţi face sunt:
• antrenamentele la sală cu greutăţi, benzi elastice sau tuburi din materiale plastice
• ridicarea de greutăţi la domiciliu
• gimnastică ritmică.
Exerciţiile pentru mărirea flexibilităţii exercitii de flexibilitate

Exerciţiile pentru creşterea flexibilităţii sau stretchingul ajută la menţinerea flexibilităţii articulaţiilor şi scad probabilitatea apariţiei unui prejudiciu în timpul altor activităţi fizice. Stretchingul uşor, exercitat 5-10 minute, ajută organismul să se încălzească şi-l pregăteşte pentru exerciţii aerobice, cum ar fi mersul pe jos sau înotul. Flexibilitatea dumneavoastră se poate îmbunătăţi prin:
• alegerea de cursuri de aerobic sau fitness care includ şi stretching
• exerciţii specifice de stretching pe care le puteţi face înainte de orice altă activitate fizică
• exerciţii de yoga sau pilates.
exercitiu aerobicAerobic

Orice tip de activitate care crește rata bătăilor inimii şi o menţine ridicată o perioadă îndelungată de timp va îmbunătăţi condiţia dumneavostră fizică. Exerciţiile aerobice ajută la scăderea riscului declanşării diabetului de tip 2 şi contribuie la o mai bună gestionare a nivelului de zahăr din sânge.
Pe lângă beneficiile pe care le poate oferi sănătăţii, exerciţiile fizice sunt plăcute şi îmbunătăţesc starea de spirit. Este dificil să vă simţiţi stresaţi atunci când faceţi plimbări în ritm alert sau când înotaţi într-o piscină. În plus, exerciţiile aerobice contribuie şi la consolidarea masei musculare.
Pentru persoanele care nu sunt de obicei active, sunt suficiente pentru început 5-10 minute pe zi de aerobic, urmând ca durata şedinţelor să crească cu câteva minute în fiecare săptămână, până la 30 de minute pe zi, timp de 5 zile pe săptămână. Iată câteva exemple de activităţi aerobice:
• mers pe jos în ritm vioi
• dans aerobic
• înot
• patinaj pe gheaţă sau pe role
• tenis
• ciclism
• utilizarea bicicletei sau banzi staţionare
• fitness de tip aerobic.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

S-ar putea sa fii interesat si de urmatoarele articole