Torticolisul reprezintă o contractură dureroasă involuntară a mușchiului sternocleidomastoidian (unilaterală) însoțită de o înclinare a capului de o parte, ceea ce limitează mișcările de rotație ale gâtului, impiedică menținerea capului în poziție neutră și creează un disconfort atât fizic, cât și psihic. În general apar spasme intermitente ale musculaturii gâtului.

Cauzele apariției torticolisului:

– o mișcare bruscă și greșită a gâtului;

– o poziție neconfortabilă în timpul somnului;

– malformații congenitale;

– traumatisme provocate în timpul nașterii;

– infecții (ortopedice sau neurologice), etc.

Tipuri de torticolis:

torticolis congenital – este reprezentat de o dezvoltare insuficientă a fătului (mușchiul sternocleidomastoidian de o parte este mai scurt decât mușchiul de partea opusă) sau de adoptarea unei poziții incorecte, nefavorabile, în perioada intrauterină;

torticolis obișnuit (banal) – apare după o mișcare forțată și brutală a gâtului; este cea mai frecvenă formă de torticolis și apare în general în urma menținerii unei poziții prelungite și defectuoase în timpul somnului;

torticolis spasmodic – este o distonie (boală în decursul căreia contracturile provoacă poziții anormale ale corpului); etiologic nu este cunoscută cauza apariției și sunt observate dureri și redori la nivelul gâtului;

torticolis simptomatic – apare în urma unor leziuni ortopedice sau neurologice ale coloanei vertebrale cervicale prin care sunt afectați și mușchii gâtului. Programul de recuperare pentru această afecțiune este stabilit în funcție de vârsta pacientului, tipul de torticolis și gravitatea lui (forma ușoară sau severă).

În cazul torticolisului congenital programul kinetic va cuprinde tehnici de relaxare/întindere a mușchilor scurtați (streching și masaj), kinesiotaping. Se pot îregistra progrese importante atunci când tratamentul este aplicat precoce, încă din primele 3 luni de viață.

Programul de recuperare în cazul torticolisului dobândit (spasmodic, simptomatic sau obișnuit) va fi individualizat și în funcție de cauzele care au generat apariția sa și va include:

– fizioterapie: termoterapie;

– hidrokinetotermoterapie

– kinetoterapie

Exerciții corective pe marginea bazinului

  1. Din așezat, întoareceri ale capului spre partea bolnavă și înclinări spre partea sănătoasă;
  2. Din așezat, extensii ale capului;
  3. Din așezat, mișcări semicirculare ale capului executate în plan posterior;
  4. Din așezat, cu un baston la spate diagonal apucat, cu o mana mai sus și cealaltă mai jos, înclinări și arcuiri de trunchi și de cap spre partea sănătoasă, alternativ cu întoarceri și arcuiri ale segmentelor spre partea bolnavă;
  5. Din așezat, cu un cordon elastic la spate diagonal apucat, cu mâna de partea afectată mai jos și cu cealaltă mai sus, întinderi ale mușchiului extensor, capul și gâtul fiind redresate în poziția corectă.

 Exerciții corective în apă de adâncime medie:

  1. Din stând depărtat, cu mâinile pe șolduri, fandări laterale spre partea bolnavă, simultan cu înclinări ale capului și trunchiului spre partea sănătoasă;
  2. Din stând depărtat, fandări spre partea sănătoasă, simultan cu întoarceri ale capului în partea bolnavă;
  3. Din stând depărtat, cu mâna de partea bolnavă pe creștet, cealaltă pe șold, fandări laterale cu înclinări ale capului și trunchiului spre partea sănătoasă;
  4. Din stând, cu fața la scara fixă cu mâinile apucat de o șipcă deasupra umerilor, extensii de trunchi și cap, simultan cu întoarcerea capului în partea bolnavă;
  5. Mers pe vârfuri cu mâinile pe șolduri cu capul înclinat spre partea sănătoasă și răsucit spre partea bolnavă;
  6. Mers cu înclinări și arcuiri ale capului, gâtului și trunchiului spre partea sănătoasă;
  7. Mers cu întoarceri ale capului, gâtului și trunchiului spre partea afectată.

Exerciții corective în apă de adâncime mare:

  1. Din plutire pe piept, la scară fixă și sprijinul mâinilor apropiate pe o șipcă, mișcări de forfecare a picioarelor pe verticală cu întoarcerea capului pentru inspirație spre partea bolnavă;
  2. Din plutire pe piept cu sprijinul mâinilor pe scara fixă, mișcări de picioare specifice procedeului bras cu inspirație după fiecare mișcare prin extensia pronunțată a capului;
  3. Din pluta pe spate cu brațul de partea sănătoasă sus și cel de partea bolnavă jos, mișcări de forfecare pe verticală cu o plută ținută în regiunea lombară;
  4. Înot spate cu capul înclinat spre partea sănătoasă.

Program de kinetoterapie

  1. Din culcat pe spate, împingerea unei mingi medicinale cu capul spre partea sănătoasă;
  2. Din culcat pe spate, brațul de pe partea sănătoasă sus, se execută târâre spre partea sănătoasă;
  3. Din culcat pe burtă, cu brațele întinse sus și cu un baston în mâini, se execută extensia trunchiului cu rotire pe partea afectată;
  4. Din culcat lateral, pe partea sănătoasă, cu capul înafara suprafeței de sprijin, se menține poziția câteva secunde;
  5. Din culcat lateral, pe partea afectată, se execută îndoirea laterală a capului spre partea sănătoasă.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

S-ar putea sa fii interesat si de urmatoarele articole
Torticolis