Pentru că toți suferim modificări, așa și limba română, și nu tot timpul spre bine, așa s-a ajuns ca termenul de Calorie (cal.) să-l înlocuiască pe cel de Kilocalorie (kcal.), (1 kcal = 1 cal).
Și dacă tot s-a ajuns aici, ca să colorăm și mai mult peisajul iar strategia de marketing să funcționeze, pentru a diferenția cal. și kcal. de multe ori se folosesc noțiuni de genul: Calorie mică (exprimând caloria) și Calorie mare (exprimând Kilocaloria), ajungându-se la abrevieri precum Cal. pentru kilocalorie și cal. pentru calorie. Toate acestea duc la o confuzie de toată frumusețea și nu putem vorbi nici de variantă corectă. Cum ar fi ca eu să am 85 grame ”mari” în loc de 85 kg? Dacă s-ar citi cu atenție nu aș parea mai mare decât un șoricel.
Să revenim la oile noastre și să aflăm că: 1 g de proteine dezvoltă cca. 4,1 Kcal, 1 g de glucide (carbohidrați) dezvoltă cca. 4,2 Kcal, iar 1 g de lipide are o valoare energetică de cca. 9,3 kcal.
Necesarul zilnic de calorii
Pentru a calcula necesarul caloric zilnic trebuie ținut cont de: vârstă, sex, tipul de activitate, starea de sănătate. Estimativ, este prezentat în funcție de vârstă, necesarul energetic.
VÂRSTA |
NECESAR |
2 – 4 | 100 – 160 |
4 – 10 | 75 – 120 |
10 – 12 | 45 – 80 |
12 – 18 | 35 – 70 |
18 – 50 | 25 – 60 |
50 – 65 | 22 – 50 |
peste 65 | 15 – 25 |
Pentru a calcula necesarul caloric în funcție de tipul de activitățile pentru adulți sunt anumite formule:
Tipul de efort |
Formulă de calcul pentru femei | Formulă de calcul pentru bărbați |
Somn, necesarul pentru menținerea funcțiilor vitale (metabolismul bazal) | 655 + (9,5 x G) + (1,8 x H) – (4,7 x V) | 166 + (13,7 x G) + (5 x H) – (6,8 x V) |
Activități sedentare ( vizionat TV, stat la calculator, condus, mâncat, citit) | 0,3 x H x G | 0,3 x H x G |
Acțivități ușoare (curățenie, mers lejer pe bicicletă, plimbări, cântat la instrument, activitate intelectuală) | 0,6 x H x G | 0,6 x H x G |
Activități medii (mers alert, dans, plimbare cu role, muncă fizică medii) | 1 x H x G | 1,2 x H x G |
Activitate intense (muncă fizică intensă, înot, alergare, diverse sporturi) | 1,8 x H x G | 2 x H x G |
Activitate cu grad ridicat de solicitare (muncă fizică grea, antrenamentele sportivilor de performanță) | 3 x H x G | 3,5 x H x G |
* Acest necesar, cu excepția cazurilor medicale, trebuie asigurat zilnic
* G = greutatea corporala (Kg)
* V = vârsta
* H = înălțime
Cheltuiala energetică
În viața contemporană ne interesează mai mult cheltuiala excesului energetic furnizat de alimente, decât acoperirea necesarului. Cheltuiala de energie depinde de tipul de activitate fizică, dar și de greutatea corporală.
Cheltuiala de energie (în kcal /oră) în funcţie de tipul de efort fizic şi de greutate (după E. Rădulescu) – tabel* |
||||||
Tip de activitate fizică |
Masă corporală (kg) |
|||||
60 | 70 | 80 | 90 | 100 | ||
Mers pe jos |
lent (3km/h) |
150 | 165 | 180 | 205 | 230 |
mediu (5km/h) |
200 | 220 | 240 | 270 | 300 | |
grăbit (6,5km/h) |
300 | 330 | 360 | 405 | 450 | |
pe munte |
330 | 365 | 395 | 440 | 500 | |
Activităţi casnice | 150 | 165 | 180 | 205 | 230 | |
Dans | 200 | 220 | 240 | 270 | 300 | |
Mers pe bicicletă | 300 | 220 | 240 | 270 | 450 | |
Alergare (10 km/h) | 450 | 500 | 550 | 630 | 700 | |
Sporturi cu mingea (tenis, volei, fotbal, handbal, etc.), înot | 330 | 365 | 395 | 440 | 500 | |
* datele dint tabel nu se referă la sporturi şi la sportivi de performanţ |